• Timp de parcurs:

• din comuna Sâmbăta de Jos – Complexul Turistic Sâmbăta sunt 15 km de drum modernizat
• din complex la Cabana Valea Sâmbetei facem 2 – 2½ ore

Marcajul începe din DN 1 la km 246,9 Comuna Sâmbăta de Jos spre masiv, pe șoseaua asfaltată până la Complexul turistic Sâmbăta, ramificația din DN 1 fiind semnalată de indicatoare.

Trecem prin fața Casei Brukenthal din Comuna Sâmbăta de Jos, după 5 km traversăm Sâmbăta de Sus, iar după 15 km din DN 1 ajungem la Complexul Turistic Sâmbăta, unde stația de autobuz este lângă biroul de cazare și Mănăstirea Sâmbăta, ctitorită de Constantin Brâncoveanu, cu o frumoasă colecție de icoane pictate pe sticlă.

De la complex continuăm pe drumul forestier de-a lungul Văii Sâmbetei până la casele silvicultorilor, de unde spre dreapta se face drumul forestier spre orașul Victoria, la 11 km. Tot de aici pornește și traseul 66 nemarcat, pe Muchia Drăgușului. La 500 metri pe stânga este Cabana Popasul Sâmbăta, după care urmează o zonă împădurită, iar la 5 km găsim casele muncitorilor forestieri.

Urcăm pe un drum de tractoare și căruțe pe lângă poteca marcată, iar după o oră apar poieni, și după 2 ore de la complex ajungem la o stână în ulucul glaciar al văii, cu Muchia Sâmbetei în stânga și Piatra Caprei unde ajungem pe semnul unui stâlp cu săgeată, traseul Cabana Valea Sâmbetei – Piatra Caprei .

Timp de parcurs: 2 – 2½ ore

Iarna sunt avalanșe, traseul fiind periculos.

Poteca pornește de la cabană spre creastă prin Valea Sâmbetei, la 15 minute găsim un bordei ciobănesc de unde continuăm la stânga, traversăm pârâul și mergem în serpentine spre Izvorul Doamnei, loc de unde luăm apă de drum. Apoi urcăm pragul glaciar printre grohotișuri, jnepeni și afini, iar la 45 de minute de la cabană suntem sus, pe pragul glaciar, trecem în albia unei văi seci, ajungem la Cruce, la 1750 metri. Noi pornim pe triunghi roșu și urcăm în Căldarea La Fereastra Mare sau Căldarea Bună, Colțul Bălăceni rămâne în stânga, noi urcăm pe coastele Muntelui Budru la dreapta, cu popasuri mai dese în pantă. Apoi poteca o ia la stânga în serpentine până în Fereastra Mare, la 2188 metri, unde găsim un stâlp indicator pe poteca de creastă.

Timp de parcurs: 45 minute

Coborâm de la Cabana Valea Sâmbetei pe marcaj de triunghi roșu până la stâna din Valea Sâmbetei, la un stâlp indicator de unde începe marcajul pe triunghi albastru, spre dreapta. La confluența pâraielor Piatra Caprei și Sâmbăta traversăm apa și urcăm pe malul drept al pârâului Piatra Caprei, ajungând pe o culme împădurită, apoi pe cărarea în serpentine, iar de pe Piatra Caprei avem o frumoasă priveliște. Continuăm pe versantul vestic al Muchiei Sâmbetei până găsim marcajul cu punct roșu, pe ca coborâm până La Cruce, de unde zărim Muchia Drăgușului, Căldările Răcorelelor, Fereastra Mare străjuită de Vârful Budru în dreapta și Colțul Bălăceni în stânga, Vârful Cheia Bândei și undeva în jos, Cabana Valea Sâmbetei.

Timp de parcurs:
• 16 km pe șosea până la Glăjărie, 3 ore
• Glăjărie – Hotel Bâlea-Cascadă, pe potecă și pe șosea, 12 km, 2½ ore

Pornim din vestul Comunei Arpașu de Jos, de la podul ce trece Arpașul Mare. Mergem pe un drum comunal spre nord, spre Comuna Cârțișoara, la 6 km, ajungând la hotelul din Cârțișoara unde întâlnim șoseaua transfăgărășan pe care mergem până la vechea Glăjărie, unde găsim clădiri ale muncitorilor forestieri. De aici urcăm prin pădure până pe culmea Transfăgărășanului, unde traversăm rariștea La Bănci, văzând de aici Piscul Bâlei, Netedu, Văiuga, Iezerul Caprei, Paltinu, în față Hotelul Bâlea-Cascadă, serpentine, iar în dreapta Vârful Laița.

Trasee de legătură:
• la Cabana Bâlea-Lac prin Valea Bâlei, pe drumul de vară;
• la Bâlea-Lac prin Valea Doamnei;
• la Bâlea-Lac peste Muchia Buteanului, Vârful Netedu.

Timp de parcurs: 4½ ore

Iarna este accesibil doar pentru alpiniști.

Pornim de la stația telecabinei de-a lungul Vâlcelului Dracului, urcăm pe marcaj până la ramificația drumului spre Piatra Dracului, aici urmăm poteca la dreapta printre jnepeni, cu perspectiva Transfăgărășanului, până ajungem într-o șa dintre vârfurile Jneapănului la nord și Lăcuțulei la sud, de unde trecem pe versantul estic, depășim cumpăna apelor și de pe malul Lacului Buteanu sau Tăul Buteanului, la 1880 metri, vedem Valea Arpășelului și Muchia Albotei.

Continuăm printre jnepeni urmărind linia de creastă și neglijând poteca pastorală, până când ajungem la Piramida Buteanului, 2036 metri, ocolim 6 culmi și ajungem pe Vârful Netedu, 2351 metri, la 3 ore de la hotelul Bâlea Cascadă. De aici avem o minunată perspectivă deasupra părții alpine din centrul Făgărașului, ce cuprinde la vest Căldarea Bâlei și Transfăgărășanul, pe creasta principală vârfurile Văiuga, Iezerul Caprei și Paltin, apoi Negoiu – al doilea vârf ca înălțime al României, la stânga Valea Arpășelului și Turnul Plecat, la est si nord-est fiind un spectacol feeric mai ales seara, spre Albota și Creasta Arpășelului.

Coborâm apoi în șaua Netedului, de aici spre sud-vest, traversăm pârâul pe versantul Muntelui Văiuga, unde un stâlp ne semnalizează traseul prin Căldarea Văiugii, spre Vârful Vânătorea lui Buteanu, ajungând în final în Căldarea Bâlei, la Cabanele Bâlea-Lac și Paltinu.

Timp de parcurs: 2½ ore

Iarna este un traseu periculos.

Pornim de la stația telecabinei printre anexele Hotelului Bâlea Cascadă, apoi la dreapta traversăm pârâul Bâlea și continuăm pe bandă albastră – semnul nostru, dar și cruce roșie, semn care se desprinde după 10 minute spre dreapta, la Cabana Bâlea Lac prin Valea Doamnei. Noi continuăm la stânga, urcăm 30 de minute prin pădure, apoi vedem Cascada Bâlea, după care traversăm vâlcele și coaste abrupte, unde iarna sunt avalanșe puternice. După o oră și un sfert de la Bâlea Cascadă ajungem pe pragul glaciar al Văii Bâlea, lângă stâlpul telecabinei. De aici se lasă în stânga traseul de iarnă ce trece și pe șosea, iar noi mergem pe versantul stâng al Văii Bâlei, admirând Muchia Buteanului în fața noastră. Urmeză prima căldare glaciară, de unde mergem la stânga, un timp cu șoseaua, apoi urcăm pe scurtătură și întretăiem serpentinele Transfăgărășanului.

Aproape de cabană regăsim poteca ce vine de pe Muchia Buteanului, tot pe bandă albastră, și cea pe Văiuga, cu punct albastru. Ajungem astfel în Căldarea Bâlei, la Cabana Bâlea Lac.

Timp de parcurs: 3 – 3½ ore

Iarna, terenul este foarte bun de schiat, dar pe timp de ninsori abundente, zona din cumpăna Muchiei Bâlei este periculoasă din cauza avalanșelor.

Pornim de la Cabana Bâlea Lac până aproape de tunelul Transfăgărășanului, prin fața telecabinei și Cabanei Paltinul. Din șoseaua alpină urcăm pe Curmătura Bâlei, la 2201 metri, apoi coborâm pe versantul opus spre Valea Doamnei, unde ghețarii au modelat la obârșie cele trei căldări glaciare: Căldarea Pietroasă, Căldărușa cu Iarbă și Căldarea Lacului. Coborâm pe marcaj în Căldărușa cu Iarbă, apoi Căldarea Lacului de unde vedem Jgheabul Văros. Coborâm la limita pragului glaciar, la jgheabul în formă de S peste care apele se scurg în cascade. Apoi trecem prin dreptul unei stâne și a unei case de vânătoare din Valea Doamnei, apoi încă o stână mai jos, de unde intrăm în pădure, coborâm 15 minute, cotim la dreapta și urcăm 15 minute până la o răscruce de unde, la stânga este un hățiș ce duce la Piatra Vulturului. Noi mergem spre est și coborâm spre Valea Bâlei, unde găsim poteca cu bandă albastră, traversăm apa și ajungem la Hotelul Bâlea Cascadă.